duminică, 2 mai 2010

DRAGASANI 1 MAI 2010


M-am tot intrebat "cum sa scriu articolul asta?"
Si am ajuns la concluzia ca, daca as fi o profesionista intr-ale comunicarii, ar trebui sa-l transform intr-o scrisoare oficiala de multumire, adresata familiilor von Kripp si Bauer.
Sau, ar trebui sa scriu despre cum am aflat si eu ce inseamna "Vinul cu Soarele-n el"
Dar, din pacate sau fericire, eu nu sunt o profesionista. Sunt un simplu om care, printr-o fericita intamplare si multa bunavointa din partea gazdelor, am participat la cea de a sasea aniversare a Cramelor "PRINCE STIRBEY".
Dar, s-o luam metodic.
Domeniul "Stirbey" de la Dragasani a apartinul familiei printului cu acelasi nume inca din secolul XVII. Dupa nationalizare, domeniul a fost trecut in proprietatea statului iar castelul a avut, printre alte destinatii si pe aceea de sanatoriu pentru copii.
In 2001, baroana Ileana von Kripp, descendenta directa a printului Stirbey, reuseste sa revendice proprietatea care apartinuse familiei. De altfel, pe acest domeniu, familia Stirbey reusise sa infiinteze si cea mai mare scoala de viţă din tara, pastrand soiuri traditionale.
In fiecare an , din 2004, la domeniul Prince Stirbey este sarbatoare. De ce la 1 mai?
Pentru ca aceasta data este ziua de nastere a printesei Maria Stirbey, bunica Ilenei von Kripp, ultima detinatoare a domeniului, inainte de nationalizare. In 2001 , Jacob si Ileana von Kripp se intorc in tara si hotarasc sa repuna pe picioare domeniul de la Dragasani. Si cand nimeni nu mai credea in miracolul reinvierii vinului romanesc din aceasta zone, minunea s-a produs. In 2004 iese prima serie de vin din gama "Prince Stirbey".
Dupa cum spunea baronul Jacob von Kripp, s-au pastrat butasii vechi, tocmai pentru ca acestia au radacinile foarte adanc infipte in pamantul din care isi trag seva si, ca atare, calitatea vinului este cea de acum.
Personal, as zice ca afirmatia, desi tehnica, are si conotatii spirituale!
Via nu este foarte mare. Se merge pe calitate, nu pe cantitate. La numai 25 ha se poate mentine controlul asupra intregului proces de vinificare si vinul este cu mult peste media de calitate.
Desi nu vrea sa recunoasca, asa cum spunem noi romanii, "cu gura plina",un aport deosebit la calitatea vinurilor il are Oliver Bauer, oenologul de la "Prince Stirbey".
Jovial si neplacandu-i sa vorbeasca despre performantele lui, Oliver pune mult accent pe terroir. Intr-un interviu acordat revistei "Vinul.ro", acesta sustine ca "tehnica este folosita doar pentru a pastra calitatea proverbiala a celorlalti factori de mediu din zona". Oricum, Oliver Bauer este omul din spatele succesului actual al vinurilor "Stirbey".
Si, pentru ca totdeauna in spatele unui barbat de succes se afla o femeie puternica, "in spatele" lui Oliver, de fapt alaturi de el, se afla Raluca Bauer. O figura adolescentina pe care, ti-o imaginezi mai repede ca pe o eleva din ultimii ani de liceu si nu ca pe femeia care duce greul administrativ al podgoriei.
Asa cum spuneam, nu in cantitati mari, vinurile de la Prince Stirbey sunt de o calitate mult peste medie.
In materie de vinuri albe , Cramposia Selectionata, Feteasca Regala, Sauvignon Blanc, Tamaioasa Romaneasca Dulce si Tamaioasa Romaneasca Sec sunt deja recunoscute si apreciate de cunoscatorii in materie.
Alaturi de ele, Rose, Negru de Dragasani, Novac-ul, Merlot-ul si Cabernetul Sauvignon reprezinta cu mandrie vinurile rosi.
Asta ca sa nu discutam despre cele care reprezinta Genius Loci (Spiritul Locului), vinuri care se individualizeaza si , asa cum spune Oliver Bauer, reprezinta chintesenta zonei Dragasani: Cuvee 2003 si Feteasca Regala 2006.
Poate ar fi trebuit sa vorbesc mai mult, sau exclusiv, despre sarbatoarea la care am fost invitati la 1 Mai. Dar, sincer, nu-mi gasesc inca acele cuvinte care sa redea atmosfera pe care gazdele, familiile Kripp si Bauer au reusit sa o creeze. Asa ca , in putine cuvinte am sa incerc sa spun ce am simtit eu, cel putin.
Imaginati-va un amestec de rafinament, bun gust, civilizatie, veslie, bucurie,meniu ales cu grija, dar in acelasi timp traditional excelent adaptat la vinurile romanesti, atentie pentru fiecare invitat in parte(desi au fost multi).
Stiu ca poate parea un lucru minor, dar personal am fost mai mult decat impresionata si de ....muzica aleasa ca fond sonor. Muzica de calitate care, nu numai ca nu deranja, dar se integra perfect in peisaj si la starea de spirit creata de gazde.
A fost exact acea stare de spirit care se creaza cand se intalnesc oameni de calitate, oameni care stiu sa aprecieze cum se cuvine vinul si sa-l respecte ca atare: calitativ, nu cantitativ si sa se bucure cu toate simturile de minunea oferita de pamantul Dragasanilor.
Nu am sa pomenesc acum numele sonore ale invitatilor prezenti la Crame. S-ar putea sa omit pe cineva si nu ar fi drept.
Cert este ca, desi pentru prima data oaspete al Cramelor "Prince Stirbey", nu am avut decat un singur regret: ca ziua s-a terminat prea repede.Una din acele zile pe care nu le uiti si cu care ai vrea sa te reintalnesti.
Sper sa o mai pot face!
Multumesc Jacob si Ileana Kripp!
Multumesc Oliver si Raluca Bauer!

Un comentariu: