EMINESCU, ACADEMIA ROMANA SI....VINUL

Cel putin la prima vedere, citire, s-ar parea ca nu exista o legatura imediat logica intre cele trei.
Dar, cautand in niste zdrentuite carti mostenite mai de voie, mai de nevoie, de la bunica, am dat peste o insemnare a lui Barbu Lazareanu. Acesta, la vremea si la randul lui a gasit o transcriere dupa caietul cu nr.2.307 al Bibliotecii Academiei Romane in care se aflau, desprinse de catre Eminescu, dintr-un manuscris de la sfarsitul veacului al XVIII-lea, urmatoarele cugetari "pentru vin"
"Cu adevarat ca zama vitei este un adipotou mahniciunei si strugurii ei sunt cele mai bune si mai minunate roduri a pamantului. De ar sti omul sa se metahiriseasca cu dansul dupa cum se cade, n-ar mai avea trebuinta de alta doftorie. Pentru ca aceasta doftorie vioaie si voioasa are daruri minunate. Cand se ia cu masura, face inima vesela, mintea voioasa,intareste trupul, goneste intristaciunea, arata iubinta. Pe oameni ii indeamna sa cante, sa gioace, sa aiba indrazneala."
Cu speranta ca v-ati descurcat in hatisul lexical al celui de-al XVIII-lea veac, sa inchinam impreuna un pahar de vin!

PUR SI SIMPLU: CARTOF

Picioici, barabule, cartofi. Albi, rosi, pamantii. Prajiti, copti, fierti, cartofii nu lipsesc din cosul pietii.
Vorbind despre cartofi, lui Arghezi de exemplu ii placea" ....haina saraca si neutra a vulgarei tubercule, incheiata strans cu trei-patru bumbi, ca o sutana de siac, pana la inghititoare.Grasi pe dedesubt, cu cate doua burti si tot atatea gusi la barbie si ceafa, cartoful modest si sufletesc, traieste concentrat in sine si respinge fanfaronada iconografica imprumutata de la cocosi, tonurile flambate, publicitatea vanitoasa, ca un sobol ascuns de lumina si dispretuitor de opinia buna sau rea.Cartoful e simpatic pentru scepticismul cat si pentru misoginia de anahoret..."
Dar pana sa devina un personaj literar si mai ales gastronomic, modestul cartof a avut de infruntat ceva piedici.
Adus din America in Franta in timpul domniei lui Ludovic al XVI-lea, cartoful a fost banuit de raspandirea ...leprei.A fost nevoie de ceva timp si staruinta chiar din partea regelui,ca francezii, "minti deschise", sa-l accepte ca hrana.
Daca nu ar fi fost foamete periodica-aproape la 10 ani-"periculoasa leguma" nu s-ar fi putut raspandi in Europa.
In Italia cartofii se dadeau numai la porci, in Germania numai la detinuti si asta numai din cand in cand. Chiar la jumatatea secolului al XIX-lea unii savanti europeni erau convinsi ca tuberculoza este raspandita atat de frecvent de ...tuberculul de cartof.
Dar Jonathan Swift ii compara pe cei care se laudau cu stramosii lor, cu cartofii: "ce-i mai bun, se afla in pamant"

DIN CARNETUL UNUI GASTRONOM

Spatiul este limitat de patru puncte cardinale. Timpul este limitat de dejun si masa.

Naturalistii claseaza animalele, nu dupa modul in care gandesc ci dupa ceea ce mananca:ierbivore, carnivore, etc.

Oamenii care citesc in timpul mesei, nu digera ceea ce citesc si nu pricep ceea ce mananca.

Placerile toamnei sunt:mustul, mititeii si mititelele.

Pruna:un pas spre tuica

Impartasania este originea aperitivului.

Nici ulciorul nu merge de multe ori la apa.

Vinul e un capriciu,apa o eroare, laptele o necuvinta.

In privinta virtutilor, vinul e ca femeile: cu cat e mai batran, cu atat are mai multe.

Vinul bun se cunoaste a doua zi, dimineata.

Este o datorie elementara sa platesti tot ce ai baut, dar nu esti obligat sa bei tot ce platesti.

Tot mai ieftin e birtul decat farmacia.

Pastorel Teodoeanu